Vise de copii…

Eu, noaptea, cânt rugăciuni spre un suflet gol de ceva vreme, fără să ştiu că visele din el s-au împlinit demult. Alteori, noaptea, spun cântece de dor spre chipul tău…Scriu uneori despre tine, despre zâmbetul tău, fără să-mi dau seama că toate astea se ascund..
El, dimineaţa, strânge între pleoape toate visele lumii şi mi le dă mie.Alteori, se trezește la miezul nopții și imi aruncă mie toate visurile pe care nu le-a visat încă…
Se pare că așa începe viața. Cu vise consummate în pătuțuri de copii…