Etichetă: bacterii

Mastita in timpul sarcinii,simptome si tratament

Mastita este o afectiune in care sanii devin inflamati din cauza unei infectii. Inflamația poate determina sanii sa devina  durerosi si pot fi îinsotiti de febra si frisoane. Desi mastita afecteaza in mod obisnuit femeile care alapteaza, aceasta poate aparea si in timpul sarcinii. Mastita care apare in timpul sarcinii este denumita mastita non-lactationala.

Femeile cu mastita non-lactationala in timpul sarcinii pot avea, de asemenea, o infectie alergica concomitenta. Acest lucru va duce la durere profunda a sânului, exacerbarea durerii si sensibilitatii cauzate de obicei de mastita. Astfel de cazuri apar atunci cand sunt prezente urmatoarele:

-Infectii 

-Diabet, anemie sau tulburari ale sistemului imunitar.

-Utilizarea frecventa a antibioticelor, a steroizilor sau a pilulelor contraceptive.

-Consumul ridicat de zahar si lactate.

  Mastita neinfectioasa

Majoritatea cazurilor de mastita neinfectioasa pot fi tratate utilizand un numar de tehnici de auto-ingrijire, cum ar fi:

-asigurandu-va ca aveti destul repaus ,beti mult lichide .

-purtati imbracaminte confortabila sau un sutien pana când simptomele se imbunatatesc, un pachet rece, cum ar fi un pachet de mazare congelata invelită într-o cârpă, după o alimentare poate ajuta la reducerea durerii și umflături.

  Simptomele mastitei

-probleme generale de sănatate (febra, cresterea temperaturii corpului, slabiciune, dureri de cap).

-dureri de san.

-umflarea sanilor.

-sani rosii.

-sani durerosi la atingere.

  Tipuri de mastita

Exista patru forme comune de mastita:

-mastita lactara (puerperala).

-mastita seroasa.

-mastita infiltrativa si mastita supurativa.

Toate formele de mastita sunt etapele sale consecutive care se intampla una dupa alta, daca nu sunt tratate corespunzator.

  Cauze

Mastita este un proces de infectie, care este declansat de diferite bacterii si ciuperci care intra in san. Agentii patogeni majori care produc mastita sunt:

-Staphylococcus aureus;

-Streptococcus agalactiae;

-bacterie coliformă;

-mycobacterium tuberculosis.

Bacteriile pot patrunde in san prin canalele de lapte, prin fisuri si rani in mamelon sau cu fluide sanguine si limfatice.

  Mastita examene si teste

Analiza istoricului medical si analiza plangerilor (cu cat a inceput durerea? Creste durerea cand apasati zona inflamata sau alaptati?).

Analiza antecedentelor medicale anterioare (boli, infectii, interventii chirurgicale, leziuni, supracolari etc.). Analiza antecedentelor anestezice (tulburari ginecologice anterioare, sarcini si terminarea sarcinii, probleme etc.).

  Tratamentul mastitei in timpul sarciniiMastita2

Este necesara o examinare obstetrician-ginecologica inainte de tratarea mastitei.

Tratamentul antibiotic (pentru combaterea infectiei).

Medicamente antiinflamatoare si tratament cu  analgezice pentru a diminua umflarea, durerea și cresterea temperaturii.

Tratamentul chirurgical efectueaza un drenaj chirurgical, irigarea chimica cu antiseptice). Cautarea unui ajutor medical garanteaza prompt un prognostic bun.

Complicatii

Mastita supurativa este cea mai periculoasa dintre alte forme de mastita.

Aceasta poate duce la astfel de complicații, cum ar fi:  

-distrugerea glandelor mamare;

-deformarea sanului (modificarea dimensiunii si formei, desfigurarea cosmetica);

-pierderea capacitatii de a alapta in viitor (din cauza pierderii tesutului glandei mamare care produce lapte);

-extinderea infectiei purulente la alte tesuturi (muschi, tesut adipos, adica infectii purulente ale tesuturilor moi cum ar fi erizipelul de san, flegmon si gangrena);

-sepsis (o conditie care pune viata in pericol si care este cauzata de germeni si puroi care intra in sange).

  Prevenirea mastitei

Vizitati periodic medicul obstetrician-ginecolog (o vizita pe luna in primul trimestru, o vizita la 2-3 saptamani in timpul celui de-al doilea trimestru si o vizită la 7-10 zile in trimestrul III).

Inregistrarea la clinica de consultare a femeilor cat mai curand posibil (in primele doisprezece saptamani de sarcina).

Igiena personala.

Apelati imediat la sfatul medicului daca au fost detectate dureri sau antecedente la nivelul sanilor.

Evitati supraincalzirea.

Tratamentul prompt al infectiilor.

De ce cariile la dintii de lapte sunt periculoase?

„Daca dintii de lapte vor cadea oricum, mai trebuie sa-mi duc copilul la dentist?”

Raspunsul la aceasta intrebare este da! Dintii de lapte sunt importanti pentru sanatatea pe termen lung a copilului. Efectele infectiei rezultata din netratarea cariilor la dintii de lapte isi pot face simtita prezenta chiar si dupa caderea acestora.

Plomba sau extractie?

„Daca dintii de lapte vor cadea oricum, nu mai bine apelez direct la o extractii dentare in loc de plombe?”

Nu! Desi temporari, dintii de lapte vor  tine mult timp. Copilului dvs. nu-i se vor inlocui dintii de lapte cu cei permanenti pana la varsta de 12-13 ani (neincluzand maselele de minte).

Dintii de lapte sunt importanti si trebuie ingrijiti deoarece:

  • Sunt singurii dinti pe care copilul ii va avea pana aproape de varsta adolescentei. Lipsa unor dinti de lapte poate incapacita abilitatea copilului de a mesteca, ceea ce poate afecta nutritia acestuia.
  • Prezenta tuturor dintilor de lapte este vitala pentru abilitatea copilului de a invata sa pronunte corect cuvinte.
  • Dintii de lapte rezerva un loc in care dintii permanenti urmeaza sa creasca. Absenta mai multor dinti de lapte invecinati poate duce la cresterea incorecta a dintilor permanenti.
  • Dintii de lapte deteriorati pot cauza probleme la muscare si pot duce chiar la o structura incorecta a maxilarului.
  • Cariile aparute la dintii de lapte se pot raspandi la cei permanenti, cauzand copilului probleme dentare permantente!

Evitarea cariilor la dintii de lapte

Cea mai raspandita cauza a deteriorarii dintilor este o dieta ce include mult zahar in combinatie cu neperierea dintilor. Urmele de zahar ramase pe dinti servesc ca hrana pentru bacterii. Din aceste bacterii rezulta o substanta lipicioasa ce deterioreaza dintii, rezultand in carii.

Pentru a reduce riscul carierii dintilor de lapte, parintii pot:

  • limita cantitatea de sucuri si bauturi bogate in zahar.
  • duce copilul la dentist in mod regulat, la fiecare 6 luni.
  • oferi un pahar cu apa (in loc de suc) pentru cand copilului ii este sete noaptea. Este important ca micutul sa doarma cu dintii curati.
  • invata copilul sa-si perieze dintii timp de cel putin 2 minute.