Somnul bebelusilor

Majoritatea mamelor stiu inca din timpul sarcinii ca imediat dupa nastere se vor confrunta cu o perioada de nopti nedormite…insa nimeni nu poate anticipa cat de lunga va fi acea perioada. Aceasta depinzand in totalitate de copil si de mama. Totusi, trebuie sa stiti ca aceasta problema poate fi rezolvata cu o alegere inteleapta.
Patutul este un element definitoriu atat pentru somnul bebelusilor, cat si pentru al parintilor. Asadar, alegand un patut de la Marvis nu va garantam nopti fara plansete, dar cu siguranta vor fi nopti mai linistite…

Stiati ca…

În primele 3 luni de viaţă ale bebeluşului toţi au acelaşi mod de a se manifesta atuci când le este somn? Dacă nu aţi observat asta până acum, ar trebui să ştiţi care sunt acestea :

Micuţul îşi freacă ochişorii cu mâinile
Îşi răsuceşte urechea cu degetele
Se uită fix într-un punct
Se întinde des
Devine liniştit şi închide ochii.

De la patut la pat

Cand nou-nascutul tau a crescut si a trecut la etapa in care are nevoie de un pat de om mare este o schimbare majora in viata lui, precum si a ta! Nu exista nicio data precisa pentru a face aceasta miscare si nivelul de acomodare este diferit pentru fiecare copil, desi de obicei parintii gasesc un moment oportun cand copilul implineste varsta de 3 ani. Cheia succesului este sa te inarmezi cu rabdare si sa acorzi timp copilului sa se adapteze cu patul de om mare. La noi gasesti modele de patuturi care iti pot face aceasta trecere mai usoara. Patuturile cu o parte culisabila, vor putea transforma patutul de bebe intr-o canapé, trecerea de la un patut la altul nefiind atat de greu de suportat.

Imbatranim, nu-i asa?

Dăruim părţi din noi oamenilor şi îmbătrânim când realizăm că ne-am pierdut printre străini. Si totusi, niciodata nu ne vom putea simti straini intr-o familie. Cu timpul, vom realiza ca tot ceea ce ne-a lipsit este zambetul copilului intr-o dimineata tarzie…
Eu, proaspata mamica, am realizat ca fetita mea este partea din mine de care nu stiam niciodata ca exista. Acum am descoperit-o. Mi-am dat seama ca in patutul masiv din fata sufletului meu se afla ceea ce credam de mult pierdut : linistea.
Acum, linistea mea isi viseaza nemurirea intr-un patut de fag, perfect finisat de catre cei de la Marvis…

Învaţă să asculţi

Ştim că uneorii copilaşii pot părea dificili şi credem că ne-ar fi mult mai simplu dacă ar putea vorbi din primii ani ai vieţii. Totuşi, ascultând cu atenţie, ne putem strădui să îi înţelegem. Este foarte important să îi acorzi atenţia de care are nevoie… În primul rând, trebuie să îi răspunzi la plânset. Neştiind altă cale de exprimare, cei mici folosesc acest mijloc pentru a-şi exprima nevoile. Acordându-le atenţie atunci când plâng, bebeluşii vor realiza că este cineva care să aibă grijă de ei, aceştia încercând permanent sentimentul de siguranţă…

Lumi separate

Mi-era cald, cam întuneric, dar era bine, acolo, în braţele lui… Când l-am văzut prima oară, l-am cuprins în braţe şi mi-am lipit obrazul de el să simt că îmi aparţine. De pătuţul meu… Mă uit la copilul meu cum doarme cu un zâmbet senin pe chip şi îmi dau seama că soarele tot s-a scurs la el în suflet…
Oare prin ce minune un pătuţ poate schimba viaţa cuiva? Pătuţul cumpărat de la Marvis reprezintă acum pentru copilul meu o altă lume. Una a cunoaşterii, a visului, a jocului… O lume a lui, propie, intangibilă…

În căutarea copilăriei….

Vremea a trecut. Într-o zi, eu cea sortită să fiu cea din urmă din inima ta, am pornit spre vechea uliţă a sufletului tău să împărtăşim spovedaniile unui trecut. Am pornit în căutarea pătuţului care mi-a schimbat copilăria. Şi nu l-am mai găsit. O viaţa întreagă îl ştiusem de veghe la poarta sufletului meu; acum nu mai era. În locul lui era un alt pătuţ, pe braţele căruia rădea alt copil. Am rămas la poartă, cu ochii înlăcrimaţi. Ştiu că eu am decis să părăsesc uliţa veche şi prăfuită, dar voiam ca ea să mă aştepte acum cu braţele deschise.
Şi uite aşa, copilăria mea, fără să îmi ceară încuviinţarea, s-a furişat din trupul meu. Când m-am trezit din toată agitaţia de care am fost cuprinsă, trupul îmi îngheţase pe o bancă, iar sufletul îmi era departe, în căutarea unui pătuţ prăfuit…

Iubire

Îl simt aproape de mine la fel cum îmi simt firele de păr răvăşite pe frunte. Îl am, îl miros, îl simt, îl trăiesc… Poate pare absurd, dar asta simt eu pentru pătuţul copilului meu. Mă atrage inexplicabil ceva la el. Poate senzaţia de siguranţă sau poate senzaţia de confort… Nu ştiu, dar mă amăgesc cu gândul că trăiesc prin el, pentru fericirea copilului meu…
Mă imaginez îmbrăţişându-l şi ferindu-l de viaţă, exact cum face pătuţul de la Marvis…

Drumul spre casa

Vei merge în vizită în încăperi luminoase cu ferestre înalte şi uşi larg deschise, şi-o să distrugi totul acolo, şi o să îl întorci pe dos pe cel care te-a primit în sufletul lui, de parcă atunci când ai fost părăsit într-o casă cu pereţii fisuraţi te-au împovărat cu datoria de a-i învăţa şi tu pe alţii la rândul tău să fie precauţi cui dau voie să le calce pragul. Asta e adevarul. Viata te va purta spre drumuri necunoscute, carora poate nu vei stii sa le faci fata…

Noi cautam mereu sa va facem drumul spre “acasa” mai usor. Cu timpul, am descoperit ca drumul nostru spre casa este de fapt drumul spre casa al copiilor nostri. Iar drumul spre casa al copiilor se contureaza in patutul potrivit… Asadar?

Somnul de amiaza

Cand iti dai seama ca cel mic nu mai are nevoie de somnul de amiaza?
Acest lucru poate fi foarte usor de observat, daca suntem atenti la anumite detalii, precum durata timpului in care copilasul incearca sa adoarma.
Daca acest interval de timp este din ce in ce mai mare, iar copilul nu pare sa fie obosit cand se apropie ora somnului, inseamna ca a venit perioada in care acesta e capabil sa stea treaz din ce in ce mai mult.

Zambet de voinicel

Azi sunt tare fericit
ca mami mi-a pregatit
Cel mai frumos loc din lume
care are si un nume.

Voinicel si dragalas
pregatit cu-n costumas
Pentru somnul meu cel drag
“Albert” patutul cel alb.

Acolo visez frumos
ingerasii intr-un cos
Ei ma vegheaza pe mine
sa imi fie numai bine.

Patutul meu dragalas
are-n el un copilas
Sunt eu un copil frumos
cuminte si dragastos.

Glasul fericirii

Sufletul meu si-a pierdut glasul copilariei. Mai stii sa asculti? Auzi soarele de la fereastra? Auzi pasii mei care pleaca si se intorc, ducand si aducand primavara? Stii ce-i nostalgia?
Intrebari fara ecou, fara raspuns… Nu stiu ce monstru, venit din alta lume, mi-ar furat copilaria, mi-a furat inocenta… Tot ce stiu este ca am regasit-o astazi, aici, in patutul fetitei mele… Se ascundea intr-un colt de zambet. Acum pot vorbi din nou glasul fericirii…