Suferinta fetala

Termenul de suferinta fetala a fost folosit de-alungul timpului pentru a descrie faptul ca fatul nu primeste suficient de mult oxigen. De multe ori, conditia este detectata prin descoperirea anomaliilor in ritmul cardiac al fatului.

Desi termenul este des utilizat, nu este bine definit. Datoria acestei ambiguitati, a face un diagnostic si a recomanda un tratament corespunzator este mai dificil. Tot datorita acestei ambiguitati a termenului, exista riscul de a primi tratamentul gresit.

Suferinta fetala este adesea confundat cu asfixierea fatului. Aceasta asfixiere ia loc atunci cand bebelusul nu primeste suficient oxigen in perioada prenatala, perinatala sau postnatala. Ea poate avea diverse cauze, precum:

• un nivel scazut de oxigen in sangele mamei
• circulatia sanguina scazuta in corpul fatului datorata compresiei cordonului umbilical

Diagnosticarea suferintei fetale

Este important ca medicul sa monitorizeze fatul pe perioada sarcinii, pentru a detecta orice potentiala complicatie. Una dintre cele mai frecvent utilizate modalitati de monitorizare este moniorizarea electrica a ritmului cardiac al fatului. Beneficiile acestei modalitati de monitorizare includ:

• Abilitatea de a recunoaste aparitia hipoxiei (fatul nu primeste suficient oxigen), analizand ritmul cardiac al fatului
• Abilitatea de a monitoriza contractiile mamei
• Abilitatea de a monitoriza reactia fatului la hipoxie
• Un rezultat mai pozitiv in cazurile nasterilor ce prezinta riscuri mari

Exista, insa, riscul de a misinterpretare a accestui ritm cardiac si a apela eronat la o operatie de cezariana.

Frecventa

Incidenta exacta a suferintei fetale este nesigura, insa estimarile variaza intre 4% si 1% din sarcini.

Cauze

Ele includ, dar nu se limiteaza la:

• abruptie placentala
• anemie
• deficienta sau excesul de fluid amniotic
• hiertensiune indusa de sarcina
• sarcinile mai lungi de 42 saptamani
• restrictia de crestere intrauterine
• prezenta meconiului in fluidul amniotic (acesta poate bloca caile respiratorii ale fatului)

Tratament

Tratamentul principal folosit este resurscitarea inrauterina. Acest tratament poate preveni alte interventii medicale nenecesare.
Modalitati de realizare a resurscitarii intrauterine includ:

• asigurarea hidratarii mamei
• asigurarea faptului ca coprpul mamei primeste suficient oxigen
• amnioinfuzia
• tocolisis
• destroza hipertonica intravenoasa

Exista, insa, cazuri in care o operatie urgenta de cezariana este necesara. Inaintea interventiei medicale, este recomandata confirmarea suferintei fetale printr-un studiu de echilibru acid-baza a sangelui fatului. Existenta acestei recomandari se datoreaza multitudinii de diagnosicarii eronate a conditiei si misinterpretarii ritmului cardiac al fatului.Suferinta fetala evidentiza importanta ingrijirii prenatale si monitorizarii atat mamei, cat si a fatului, pe toata durata sarcinii.