Prolapsul

scris de

Prolapsul este termenul folosit atunci cand organele de la nivelul pelvisului (uterul, vezica si intestinele) nu mai sunt tinute in pozitia normala. In mod normal, tesuturi, ligamente si muschii de la nivelul pelvisului sustin organele mentionate. Daca aceste tesuturi sunt intense sau chiar rupte, organele de la nivelul pelvisului se aduna in partea inferioara a acestuia. Acesta este cunoscut sub numele de prolaps al organelor.

Prolapsul organelor pelvine este clasificat in stagii, in functie de severitate:

  1. nu exista nici un prolaps
  2. practic nu se poate vorbi de prolaps. Organele sunt bine sustinute de ligamente
  3. exista un grad de prolaps: organele de la nivelul pelvisului nu sunt bine sustinute si au inceput sa „cada”. In acest stagiu, organele sunt inca in vagin
  4. organele pelvine au inceput sa patrunda prin vagin
  5. organele pelvine au patruns prin vagin si in afara corpului

Prolapsul dupa o nastere vaginala este un topic despre care putine femei discuta, pana nu li se intampla lor. Multe femei considera ca nasterea vaginala este singura cauza a prolapsului. In ciuda acestui fapt, si femeile care au nascut prin cezariana pot suferi de el.

Majoritatea femeilor vor suferi de un anumit grad de prolaps dupa o sarcina si aproximativ 20% dintre ele vor avea nevoie de atentie medicala.

Exista mai multe tipuri de prolaps, fiecare care poate aparea singur sau in combinatie cu altele:

  • uterin (prolapsul cervixului si al uterului inspre vagin)
  • al vezicii urinare
  • al intestinelor
  • patrunderea intestinelor subtiri printr-un orificiu care se deschide intre vagin si rect

Simptome

Simptomele pot varia in functie de gradul de severitate al prolapsului. Daca prolapsul este bland, el poate fi detectat doar prin intermediul unei examinari vaginale.

Simptomele vizibile includ:

  • o durere la in partea inferioara a spatelui sau o presiune la nivelul pelvisuui ce interefereaza cu activitatile dumneaovastra normale
  • hemoragii vaginale la intervale neregulate
  • urinare frecventa in involuntara si infectii ale tractului urinar
  • o umflatura care poate fi vazuta/simtita in afara vaginului
  • dureri in timpul contactului sexual
  • o senzatie ingreunata in vagin
  • dificultati in excretie precum constiparea, excremente lichide sau senzatia neducerii excretiei la bun sfarsit

Simptomele prolapsului pot fi mai severe la sfarsitul unei zile, in special daca stati mult in picioare.

Factorii care maresc riscul de aparitie a prolapsului

Slabirea muschilor podelei pelvine

Este important sa facem exercitii fizice pentru intarirea muschilor podelei pelviene. Ele previn atrofierea acestor muschi si, ca consecinta, riscul de prolaps.

In timpul sarcinii, corpul produce un hormon numit relaxina. Acest hormon inmoaie ligamentele corpului si fascia din podeaua pelviana. Pe langa asta, greutatea fatului ce creste in uter slabesc in continuare muschii podelei pelviene.

Podeaua pelviana devine mai putin capabila de a suporta organele, ceea ce mareste presiunea asupra ligamentelr si a fasciei. Acestea prezinta acum un risc mai mare de a ceda presiunii, rezultand intr-un prolaps.

Nasterea vaginala

In timpul unei nasteri vaginale, muschii si ligamentele din pelvis si vagin se intind pentru a acomoda bebelusul. Dupa nastere, acesti muschi vor fi slabiti si intinsi. Se poate apela exercitiile fizice mentionate mai sus pentru a intari tonusul acestor muschi.

Riscul de prolaps tinde sa se mareasca daca procesul de nastere a fost neobisnuit de indelungat sau a fost ajutata de instrumente medicale.

Factorii ereditari

Daca mama sau bunica dumneavoastra a suferit un prolaps dupa nastere, aveti sanse mai mari sa suferiti si dumneaovastra. Se pare ca exista o dispozitie genetica de a avea tesuturi mai fragede care sa cedeze mai usor.

Desi nu putem schimba natura propriului corp, putem folosi aceasta informatie pentru a lua masuri de preenire a prolapsului. Asigurati-va ca aveti muschii podelei pelviene bine antrenati inainte de sarcina si dupa nastere pentru a evita prolapsul.

Nerecuperarea optima dupa nastere

Este important sa obtineti suficienta odihna dupa ce ati nascut. Desi o femeie poate fi trimisa acasa la 48 ore dupa nastere, nu este garantat ca corpul ei sa fie deja suficient de puternic pentru a reveni la rutina normala. Nu trebuie sa incepeti prea repede sa puneti presiune pe podeaua pelviana. Dupa o nastere si 9 luni de sarcina, corpul dumneavoastra are nevoie de multa odihna. A merge pe jos sau a sta in picioare prea mult face ca podeaua pelviana sa fie suprasolicitata de greutatea organelor pelviene. In aceasta perioada de recuperare, chiar si activitati simple precum a face curat prin casa sau a impinge caruciorul de cumparaturi este prea mult.

In timpul perioadei postpartum, este recomandat sa stati la pat cat mai mult posibil. In multe culturi, se obisnuieste ca o femeie sa-si aloce primele 6 saptamani de dupa nastere pentru odihna si recuperare.

Prea mult efort fizic

Relaxina, hormonul responsabil pentru slabirea ligamenteor in timpul nasterii, ramane in corp timp de pana la 5 luni dupa nastere. De aceea, nu este recomadat sa faceti activitati fizice intense precum sarituri sau jogging-ul pana cand corpul dumenavoastra nu se recupereaza suficient.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Nume