Nasterea prin cezariana

Cezariana este o incizie chirurgicala in abdomenul si uterul mamei pentru a naste bebelusul. In unele cazuri, cezariana este planificata. In alte cazuri, ea este necsara datorita unei complicatii neasteptate. Daca continuarea sarcinii reprezinta un pericol pentru dumenavoastra sau pentru bebelusul dumeavoastra, vi se va face o cezariana in regim de urgenta.

Aproximativ 32% din nasterile din anul 2015 au fost facute prin cezariana.

Cand este bine sa nasteti prin cezariana?

In unele cazuri doctorul va poate recomanda o cezariana in loc de o nastere vaginala. De exemplu, atunci cand:

  • ati suferit in trecut de o operatie de cezariana „clasica”, adica efectuata printr-o incizie verticala. Acest tip de incizie mareste riscul de aparitie a rupturii uterine in timpul nasterii vaginale.
  • ati suferit in trecut de o operatie uterina invaziva precum Miomectomia. Precum operatia de cezariana clasica, acest tip de operatii maresc riscul de aparitie a rupturii uterine
  • sunteti insarcinata cu mai mult de un bebelus. Cu cat duceti in pantece mai multi bebelusi, cu atat mai probabila este necesitatea unei operatii de cezariana.
  • fatul sufera de macrosomie
  • daca fatul este pozitionat cu capul in sus sau in pozitie transversala
  • va apropiati de sfarsitul celor 9 luni si suferiti de Placenta Previa
  • intervine o obstructie ce ar face nasterea vaginala dificila sau imposibila
  • bebelusul sufera de o malformatie sau anomalie ce ar face nasterea vaginala prea riscanta
  • daca suferiti de HIV si va apropiati de sfarsitul sarcinii
  • ritmul cardiac al bebelusului este ingrijorator, iar doctorul crede ca bebelusul nu poate rezista perioadei de travaliu

Operatia de cezariana nu poate fi programata pentru mai devreme de 39 saptamani de sarcina. Aceasta restrictie este necesara pentru ca bebelusul sa se fi dezvoltat deja suficient de mult pentru a putea fi nascut fara complicatii. Se face exceptie doar atunci cand exista motive medicale care cer nasterea prematura.

Procedura

Odata anesteziata, burta dumneavoastra va fi curatata cu o substanta antiseptica. Apoi, doctorul va face o incizie mica orizontala in pielea de imediat deasupra osului pubic. El va continua sa taie prin tesuturi pentru a ajunge la uter. Cand se ajunge la muschii abdominali, acestia vor fi separati (manual, nu prin taietura) pentru a expune uterul de dedesubt.

In circumstante rare, doctorul va opta pentru o taietura verticala, in loc de cea orizontala. Acesta va fi cazul daca, de exemplu, bebelusul este extrem de prematur, iar partea inferioara a uterului nu este inca suficient de subtire pentru a fi taiata.

Odata patruns in uter, doctorul va apuca bebelusul, il va scoate din uter si-i va taia cordonul vertebral.

Dupa extragerea fatului, se incepe procedura de inchidere a enciziilor. Ea dureaza aproximativ 30 minute.

Riscuri

Operatia de cezariana va fi intotdeauna mai riscanta decat nasterea vaginala. Doctorii va recomanda sa nasteti natural pe cat mai mult posibil.

Mamele care au nascut prin cezariana au un risc mai ridicat de a se alege cu o infectie, o hemoragie grava, coagulari de sange, mai multe dureri postnatale, o spitalizare mai inalta si o perioada de recuperare mult mai indelungata.

Exista riscul leziunii vezicii urinare sau a intestinelor, desi foarte mic. Mai mult, puteti avea reactii contrare la anestezic sau la medicamente.

Operatia de cezariana nu poate intotdeauna fi evitata. In unele cazuri, ea este necesara pentru a asigura sanaatea mamei, a bebelusului sau a amandurora.

Prolapsul

Prolapsul este termenul folosit atunci cand organele de la nivelul pelvisului (uterul, vezica si intestinele) nu mai sunt tinute in pozitia normala. In mod normal, tesuturi, ligamente si muschii de la nivelul pelvisului sustin organele mentionate. Daca aceste tesuturi sunt intense sau chiar rupte, organele de la nivelul pelvisului se aduna in partea inferioara a acestuia. Acesta este cunoscut sub numele de prolaps al organelor.

Prolapsul organelor pelvine este clasificat in stagii, in functie de severitate:

  1. nu exista nici un prolaps
  2. practic nu se poate vorbi de prolaps. Organele sunt bine sustinute de ligamente
  3. exista un grad de prolaps: organele de la nivelul pelvisului nu sunt bine sustinute si au inceput sa “cada”. In acest stagiu, organele sunt inca in vagin
  4. organele pelvine au inceput sa patrunda prin vagin
  5. organele pelvine au patruns prin vagin si in afara corpului

Prolapsul dupa o nastere vaginala este un topic despre care putine femei discuta, pana nu li se intampla lor. Multe femei considera ca nasterea vaginala este singura cauza a prolapsului. In ciuda acestui fapt, si femeile care au nascut prin cezariana pot suferi de el.

Majoritatea femeilor vor suferi de un anumit grad de prolaps dupa o sarcina si aproximativ 20% dintre ele vor avea nevoie de atentie medicala.

Exista mai multe tipuri de prolaps, fiecare care poate aparea singur sau in combinatie cu altele:

  • uterin (prolapsul cervixului si al uterului inspre vagin)
  • al vezicii urinare
  • al intestinelor
  • patrunderea intestinelor subtiri printr-un orificiu care se deschide intre vagin si rect

Simptome

Simptomele pot varia in functie de gradul de severitate al prolapsului. Daca prolapsul este bland, el poate fi detectat doar prin intermediul unei examinari vaginale.

Simptomele vizibile includ:

  • o durere la in partea inferioara a spatelui sau o presiune la nivelul pelvisuui ce interefereaza cu activitatile dumneaovastra normale
  • hemoragii vaginale la intervale neregulate
  • urinare frecventa in involuntara si infectii ale tractului urinar
  • o umflatura care poate fi vazuta/simtita in afara vaginului
  • dureri in timpul contactului sexual
  • o senzatie ingreunata in vagin
  • dificultati in excretie precum constiparea, excremente lichide sau senzatia neducerii excretiei la bun sfarsit

Simptomele prolapsului pot fi mai severe la sfarsitul unei zile, in special daca stati mult in picioare.

Factorii care maresc riscul de aparitie a prolapsului

Slabirea muschilor podelei pelvine

Este important sa facem exercitii fizice pentru intarirea muschilor podelei pelviene. Ele previn atrofierea acestor muschi si, ca consecinta, riscul de prolaps.

In timpul sarcinii, corpul produce un hormon numit relaxina. Acest hormon inmoaie ligamentele corpului si fascia din podeaua pelviana. Pe langa asta, greutatea fatului ce creste in uter slabesc in continuare muschii podelei pelviene.

Podeaua pelviana devine mai putin capabila de a suporta organele, ceea ce mareste presiunea asupra ligamentelr si a fasciei. Acestea prezinta acum un risc mai mare de a ceda presiunii, rezultand intr-un prolaps.

Nasterea vaginala

In timpul unei nasteri vaginale, muschii si ligamentele din pelvis si vagin se intind pentru a acomoda bebelusul. Dupa nastere, acesti muschi vor fi slabiti si intinsi. Se poate apela exercitiile fizice mentionate mai sus pentru a intari tonusul acestor muschi.

Riscul de prolaps tinde sa se mareasca daca procesul de nastere a fost neobisnuit de indelungat sau a fost ajutata de instrumente medicale.

Factorii ereditari

Daca mama sau bunica dumneavoastra a suferit un prolaps dupa nastere, aveti sanse mai mari sa suferiti si dumneaovastra. Se pare ca exista o dispozitie genetica de a avea tesuturi mai fragede care sa cedeze mai usor.

Desi nu putem schimba natura propriului corp, putem folosi aceasta informatie pentru a lua masuri de preenire a prolapsului. Asigurati-va ca aveti muschii podelei pelviene bine antrenati inainte de sarcina si dupa nastere pentru a evita prolapsul.

Nerecuperarea optima dupa nastere

Este important sa obtineti suficienta odihna dupa ce ati nascut. Desi o femeie poate fi trimisa acasa la 48 ore dupa nastere, nu este garantat ca corpul ei sa fie deja suficient de puternic pentru a reveni la rutina normala. Nu trebuie sa incepeti prea repede sa puneti presiune pe podeaua pelviana. Dupa o nastere si 9 luni de sarcina, corpul dumneavoastra are nevoie de multa odihna. A merge pe jos sau a sta in picioare prea mult face ca podeaua pelviana sa fie suprasolicitata de greutatea organelor pelviene. In aceasta perioada de recuperare, chiar si activitati simple precum a face curat prin casa sau a impinge caruciorul de cumparaturi este prea mult.

In timpul perioadei postpartum, este recomandat sa stati la pat cat mai mult posibil. In multe culturi, se obisnuieste ca o femeie sa-si aloce primele 6 saptamani de dupa nastere pentru odihna si recuperare.

Prea mult efort fizic

Relaxina, hormonul responsabil pentru slabirea ligamenteor in timpul nasterii, ramane in corp timp de pana la 5 luni dupa nastere. De aceea, nu este recomadat sa faceti activitati fizice intense precum sarituri sau jogging-ul pana cand corpul dumenavoastra nu se recupereaza suficient.

Infectii vaginale micotice

Infectia vaginala micotica este o conditie in care un fungus care traieste (in mod normal) in vagin se raspandeste mai mult decat este normal si scapa de sub control. Acest tip de infectii este foarte frecvent intalnit. Desi poate fi foarte deranjatoare, de cele mai multe ori infectia nu este foarte grava si poate fi tratata simplu.

Cauze

Majoritatea cazurilor de infectii vaginale micotice sunt cauzate de o ciuperca numita Candida Albicanis.

Un vagin sanatos este populat de multe bacterii si un numar mic de ciuperci. Cea mai raspandita bacterie din vagin este bacteria Lactobacillus Acidophilus si ajuta la tinerea in frau a ciupercilor. Uneori apare un dezechilibru intre aceste biuperci si bacterii. Acest dezechilibru poate oferi ciupercii posibilitatea de a se raspandi prea mult. El poate fi cauzat de administrarea unor antibiotice sau de nivelul mare de estrogen prezent in timpul unei sarcini sau unei terapii hormonale. Probleme de sanatate precum diabetul sau infectia cu HIV pot si ele fi cauza.

Simptome

Infectia poate cauza mancarimi sau dureri in vagin si, uneori, poate cauza si senzatii arzatoare in timpul urinarii sau a contactului sexual. In unele cazuri, poate aparea si o descarcare vaginala inodora si de culoare alba.

Este mai probabil ca aceste simptome sa apara in saptamana dinaintea menstruatiei.

Diagnostic

Aceasta conditie este greu de autodiagnosticat. Daca suspectati ca suferiti de aceasta infectie, cel mai recomandat este sa cereti diagnosticul unui medic.

Tratament

Infectia vaginala micotica se poate trata cu ajutorul unei creme antifungice, unor supozitoare ce trebuiesc inserate in vagin sau unor tablete de inghitit.

Daca simptomele sunt suficient de blande, infectia s-ar putea videca de la sine.

Aceasta infectie este frecvent intalnita in timpul unei sarcini. Daca sunteti insarcinata, nu incepeti tratamentul fara sa va consultati mai intai cu un doctor.

Exista multe cazuri de infectii recurente. Daca suferiti de mai mult de 4 infectii vaginale pe an, ar fi bine sa cereti ajutorul unui medic. Aceste infectii ar putea fi cauzate de o alta problema de sanatate, precum diabetul.

Prevenire

Infectia poate fo prevenita practicand o igiena genitala optima:

  • mentineti-va zona genitala curata folosind un sapun inodor si clatind bine
  • dupa excretie, stergeti din fata in spate pentru a evita raspandirea bacteriilor din zona anusului in zona vaginului sau a tractului urinar
  • purtati lenjerie care va mentine zona geitala uscata si nu mentine caldura si umiditatea. O buna alegere este lenjeria din bumbac
  • evitati imbracamintea stramta deoarece poate spori caldura corpului si cauza umiditate
  • dupa inot, schimbati-va imediat de costumul de inot. A purta un costum de inot ud timp de mai multe ore va paote mentine zona genitala calda si umeda
  • schimbati tamponul cat mai des
  • nu folositi tampoane parfumate deoarece substantele prezente in acestea pot afecta echilibrul organismelor din vagin

Endometrita

Endometrita este o inflamatie a mucoasei uterului datorata, de obicei, unei infectii. Infectia nu este fatala, dar ar trebui tratata cat mai repede posibil. De obicei, infectia este tratata cu antibiotice.

Netratarea acestei infectii poate duce la complicatii la nivelul organelor de reproducere, probleme de fertilitate si alte probleme generale de sanatate.

Cauze

Endometrita este cauzata, in general, de infectii precum:

  • infectii transmise prin contact sexual, precum Clamidioza si Gonoreea
  • Tuberculoza
  • infectii rezultate din amestecul unor bacterii vaginale

Factori de risc

Endometrita poate aparea dupa pierderea unei sarcini sau dupa nastere, in special dupa o cezariana sau o perioada de travaliu indelungata. De asemenea riscul de aparitie a Endometritei este mai mare data ati suferit o prodedura medicala care implica patrunderea in uter pe cale cervicala. Acest tip de proceduri ofera bacteriilor o cale de patrundere in uter.

Procedurile medicale ce sporesc riscul de aparitie a endometritei sunt:

  • Histeroscopia
  • implantarea unui dispozitiv intrauterin
  • dilatarea si chiuretajul

Endometrita se poate manifesta simultan cu alte conditii ale zonei pelvice, precum o inflamatie a cervixului, numita Cervicita

Prevenire

Aparitia Endometritei dupa o nastere sau dupa o interventie chirurgicala ginecologica poate fi prevenita prin sterilizarea corespunzatoare a ustensileleor chirurgicale folosite. In cazul unei nasteri prin cezariana, vi se pot prescrie antibiotice ca o forma de precautie. Ele se administreaza in timpul operatiei sau inainte sa inceapa.

In cazul Endometritei obtinute prin contact sexual, ea poate fi prevenita prin:

  • practicarea sexului protejat
  • efectuarea periodica a analizelor medicale cu scopul de a depista prezenta oricarei infectii cu transmitere pe cale sexuala. Analizele trebuie efectuate atat de dumneavostra, cat si de partenerul dumneavoastra.

Simptome

  • Simptomele Endometriteiumflaturi abdominale
  • hemoragii vaginale anormale
  • descarcari vaginale anormale
  • constipatia
  • discomfort in timpul excretiei
  • febra
  • o stare generale bolnavicioasa
  • dureri la nivelul pelvisului, la nivelul partii inferioare a abdomenului sau la nivelul rectului

Daca observati prezenta oricarui simptom, este recomandat sa cotactati un medic si sa urmati tratamentul recomandat pentru a preveni aparitia complicatiilor.

Diagnosticare

Se efectueaza o examinare fizica si o examinare la nivelul pelvisului. Alte modalitati prin care se poate diagnostica conditia sunt:

  • examinarea monstrelor sau culturilor de bacterii pentru a depista bacteriile care pot cauza o infectie, adica bacterii precum Chlamydia Trachomatis sau gnococul
  • indepartarea efecutarea testelor asupra unei cantitati mici de tesut de pe mucoasa uterului. Acest proces se numeste Biopsie Endometriala
  • o procedura de laparoscopie, ce ajuta doctorul sa observe mai bine partea interioara a abdomenului sau pelvisului
  • analiza la microscop a unei descarcari vaginale
  • un test sanguin pentru a masura cantitatea de celule albe

Complicatii

In absenta oricarui tratament, exista riscul aparitiei unei serii de complicatii precum:

  • infertilitatea
  • aparitia Peritonitei pelvice
  • prezenta unui abces la nivelul pelvisului sau uterului
  • aparitia Septicemiei (bacterii in sange)
  • socul septic (infectie a sangelui care duce la o scadere extrema a tensiunii sangelui)

Tratament

Endometrita se trateaza cu antibiotice prescrise de doctor. Este important sa duceti la bun sfarsit tratamentul prescris. In cazurile mai severe, va fi nevoie de o terapie intravenoasa si de odihna la pat. Acest lucru se aplica in special daca conditia apare imediat dupa nastere.

Partenerul dumneavostra va trebui sa faca un test pentru a depista prezenta oricarei infectii cu transmitere pe cale sexuala.

Nasterea Indusa

Atunci cand nasterea este declansata artificial, ea se numeste nastere indusa. La aceasta se apeleaza atunci cand doctorul decide ca este mai bine ca bebelusul sa se nasca acum, decat ca sarcina sa continue.

Inducerea artificiala a sarcinii este o optiune atunci cand:

  • sarcina a depasit deja 41 saptamani
  • daca nasterea nu s-a declansat in mod natural la 24 ore dupa ruperea apei (altfel, exista riscul ca mama sau bebelusul sa sufere de infectii)
  • mama sufera este diabetica, ceea ce creaza riscul ca fatul sa creasca mai mare decat in mod normal. Atunci, doctorul ar putea recomanda ca nasterea sa fie indusa artificial la 38 saptamani
  • mama sufera de preeclampsie sau de o boala a rinichilor care este un pericol pentru sanatatea bebelusului
  • mama are 40 sau ani sau mai mult, ceea ce mareste riscul ca bebelusul sa nu supravietuiasca sarcinii. Declansarea nasterii la 39-40 saptamani ar putea reduce riscul

Procesul de inducere artificiala a sarcinii

Exista mai multe metode prin care se poate induce, in mod artificial, o sarcina. Deoarece ele nu functioneaza intotdeauna, exista si o ordine de incercare.

  1. Maturarea Membranelor

    Maturarea Membranelor este procesul de maturare a deschiderii cervixului cu degetul, odata la 40 saptamani si din nou la 41 saptamani. Acest proces poate determina inceperea travaliului.

    Daca apa s-a rupt deja dar travaliul nu a inceput, maturarea membranei nu este recomandata deoarece poate mari riscul de aparitiei unei infectii.

    Aceste membrane reprezinta sacul care inconjoara fatul si care contine fluidul amniotic. In timpul unei maturari, se incearca separarea acestora de cervix, pentru a stimula in mod direct productia de prostaglandina. Aceasta ajuta la declansarea constractiilor si travaliului. Daca cervixul nu este suficient de dilatat pentru maturare, se poate apela la un masaj in loc.

    Maturarea membranelor poate fi incomoda si chiar dureroasa, iar dupa aceasta puteti avea unele crampe si hemoragii.

  2. Prostagrandina

    Prostagrandina este o substanta asemanatoare unui hormon, care determina cervixul sa se maturizeze si care poate stimula aparitia contractiilor. Substanta este introdusa direct in vagin. Daca isi face efectul, contractiile ar trebui sa apara in 24 ore.

    Exista riscuri mici de a hiperstimula uterul. In acest caz, contractiile vor fi frecvente, intense sau de lunga durata. Acestea pot pune stres pe bebelus.

  3. Cateter cu balon

    Un cateter cu balon este folosit pentru a deschide cervixul. Acest cateter este inserat in uter, apoi balonul este umflat incet cu o solutie salina. Pe masura ce balonul se umfla, pune presiune pe cervix si-l incurajeaza sa se dilateze, stimuland inceerea travaliului.

    Cateterul cu balon ramane inserat pana 12 ore, in timp ce mama este monitorizata. Acesta este idepartat odata cu declansarea travaliului, ruperea apei sau daca bebelusul da semne de distress.

  4. Ruperea artificiala a membranelor

    Se creaza o mica crapatura in membranele din jurul bebelusului, din intermediul unei probe lungi si subtiri sau a unei manusi medicale cu varful ascutit.

    Procedura poate fi foarte incomoda si nu ajuta intotdeauna la declansarea travaliului. Iar odata ce apa s-a rupt, mama si bebelusul sunt expusi la un risc de infectii.

    Aceasta procedura nu mai este recomandata ca o metoda de inductie a nasterii si este cel mai bine folosita abia dupa declansarea travaliului.

  5. Oxitocina sintetica

    Prin intermediul unei terapii intravenoase vi se administreaza oxitocina sintetica. Ea este alternativa sintetica a hormonului oxitocina, care este produsa de corp pentru a declansa travaliul.

    Oxitocina sintetica se administreaza incepand cu o doza foarte mica, apoi doza este marita gradat pentru a preveni hiperstimularea uterului.

    Contractiile cauzate de oxitocina sintetica tind sa fie mai intense decat cele naturale. De aceea, veti primi medicamente pentru usurare a durerii.

    Riscul de a hiperstimula contractiile este mic. Daca totusi apare, terapia intravenoasa cu oxitocina este incetinita sau optita total. Daca contractiile persista, vor fi administrate medicamente pentru usurarea contractiilor.

Vitaminele Prenatale

Vitaminele prenatale constau intr-o variatate de vitamine si minerale care ajuta ca bebelusul sa primeasca suficienti nutrienti esentiali pentru o dezvoltare optima. In timpul unei sarcini, organismul unei femei necesita mai multi anumiti nutrienti precum acid folic, calciu si fier. Vitaminele si mineralele precum fierul, calciul si acidul folic sunt vitale pentru o crestere si dezvoltare optima a fatului si pentru mentinerea sanatatii mamei.

Pentru a ajuta la crearea unui mediu nutritiv in care fatul sa se poata dezvolta, este important sa stabiliti o dieta echilibrata si o rutina buna de exercitiu inca dinainte de a ramane insarcinata.

Alegerea vitaminelor prenatale

Combinatiile de vitamine prenatale pot varia in functie de scopul nutritional. De exemplu, unii furnizori vor crea multivitamine care sunt mult mai bogate in fier decat in mod normal deoarece ele sunt destinate femeilor care sunt mai predispuse la lipsa de fier.

Desi unele multivitamine prenatale sunt disponibile doar cu prescriptia medicului, multe dintre ele sunt disponibile si fara. Tineti minte faptul ca consumul a cantitati nerecomandate de vitamine sintetice poate pune in pericol sanatatea fatului.

Importanta Vitaminelor Prenatale

Chiar daca consumati o gama larga de mancaruri, inclusiv carne, lactate, fructe, legume, grane si legume, adesea nu este de ajuns pentru a obtine toti nutrientii necesari.

Consumul vitaminelor prenatale este chiar si mai important pentru femeile cu restrictii in privinta dietei, probleme de santate sau care duc sarcini cu complicatii. Printre acestea, sunt incluse femeile care:

  • sunt vegetariene
  • au intoleranta la lactoza sau la alte mancaruri
  • fumeaza sau abuzeaza de alte substante
  • sufera de anumite boli ale sangelui
  • suferea de tulburari de alimentatie
  • sufera de unele boli cronice
  • au trecut printr-o interventie chirurgicala bariatrica
  • sunt insarcinate cu gemeni sau tripleti

Nutrienti care nu pot fi procurati doar din alimentatie

Exista 2 nutrienti vitali care sunt aproape intotdeauna inclusi in vitaminele prenatale:

  • acidul folid
  • fierul

Acidul folic

Este foarte important ca organismul dumneavoastra sa procure suficient acid folic inca dinainte de sarcina. Aceasta scade sansele fatului de a se alege cu defecte ale tubului neural, precum Spina Bifida sau Anencefalia, cu pana la 70%. Acidul folic mai poate reduce si riscul aparitiei Buzei de Iepure si unor boli ale inimii la fat, iar dumneavoastra, riscul aparitiei preeclampsiei.

Fier

Majoritatea femeilor insarcinate nu procura suficient fier doar din alimentatie. Acest lucru se datoreaza faptului ca in timpul sarcinii, cerintele de fier ale corpului sunt mai mari.

Nutrienti esentiale care nu sunt gasiti in suplimentele prenatale

Calciu

Chiar daca unele vitamine prenatale ar putea contine un pic de calciu, ele nu contin suficient. Aveti nevoie de suficient calciu pentru a va asigura ca fatul isi va dezvolta oase, dinti, nervi si muschi sanatosi (inclusiv inima).

Majoritatea vitaminelor prenatale contin intre 100 si 200 miligrame de calciu, pe cand altele nu contin deloc.

Acizi grasi esentiali

Vitaminele prenatale nu contin deloc acizi esentiali precum acizii omega 3, care sunt important pentru dezvoltareacreierului, nervilor si tesutului ochilor bebelusului.

Vitamina D

Vitamina D joaca rolul mentinerii nivelului de calciu din organism. De aceea, si ea este importanta pentru dezvoltarea armonioasa a oaselor si dintilor fatului.

Daca va lipseste vitamina D din organism, bebelusul dumneavoastra va suferi si el de lipsa de vitamina D la nastere. Aceasta lipsa duce la cresterea anormala a oaselor si la intarzierea dezvoltarii fizice.

S-a gasit o corelatie dintre lipsa de vitamina D in timpul sarcinii si aparitia preeclampsiei si a diabeului gestational.

Cand ar trebui sa inceapa administarea vitaminelor prenatale?

Este recomandat sa incepeti sa luati vitamine prenatale imediat ce realizati ca sunteti insarcinata.

Deoarece acidul folic este extrem de important in primele saptamani de sarcina, ideal ar trebui sa luati vitamine prenatale inca dinainte de sarcina.

Administarea vitaminelor prenatale timp de cel putin 3 luni inainte de inceperea sarcinii poate reduce efectele greturilor de dimineata, de care veti suferi atunci cand veti fi insarcinata. Daca preferati sa va alaptati bebelusul, ar putea fi benefic sa continuati sa luati vitamine prenatale chiar si dupa nasterea acestuia.

Depasirea dozei zilnice recomandate de vitamine

Nu este o problema daca ati luat accindental odata o doza mai mare de vitamine prenatale decat este recomandat. Insa, tineti minte ca daca se intampla frecvent, va poate dauna corpului. Doar la recomandarea medicului este in regula sa luati o doza extra de vitamine.

Ce fac daca vitaminele prenatale imi deranjeaza stomacul?

Daca suplimentele de vitamine pe care le luati contin mai mult decat 30mg de fier pe zi, ele va pot deranja tractul gastrointestinal. Pentru a evita aceste efecte, luati vitaminele doar inainte de culcare sau imediat dupa masa, pentru a le putea tolera mai usor.

O doza mare de fier poate duce la constipatie (care este deja o problema pentru multe femei insarcinate), stari de voma si chiar diaree.

Aritmia cardiaca fetala

Aritmia cardiaca fetala se refera la orice anomalie in ritmul cardiac al fatului. Aceste anomalii pot include tahicardia sau bradicardia.

Ritmul cardiac normal pentru un fat este intre 120 – 160 batai/minut. Aritmia fetala este o conditie rara, ce apare la doar 1-2% din sarcini. Din fericire, conditia este de cele mai multe ori temporara. In cazuri si mai rare, insa, ea poate fi fatala.

Cauze

Este posibil ca conditia sa fie cauzata de consumul a unor cantitati excesive. Este recomandat ca o femeie insarcinata sa-si limiteze consumul de cafeina la 200ml/zi (o cana).

La un anumit moment in timpul sarcini, aritimia cardiaca fetala poate fi normala. In timpul celui de-al doilea trimestru, inima bebelusului poate incepe sa bata iregular. Acesta este un stagiu normal in procesul de dezvoltare a inimii. Acest stagiu nu dureaza un interval de timp considerabil!

Unele aritmiei pot indica anomalii structurale ale inimii. In acest caz, va fi nevoie de mai multe analize medicale pentru a identifica o solutie. Daca ritmul cardiac al bebelusului este prea ridicat pe o perioada indelungata de timp, doctorul va poate prescrie medicamente care vor ajuta la regularea ritmului cardiac al fatului.

Riscuri

Cauzele aritmiei cardiece sunt, in mare, necunoscute. Din fericire, informatiile pe care doctorii le poseda sustin faptul ca marea majoritate a cazurilor nu sunt un pericol pentru viata copilului. Pe langa faptul ca este o conditie rara, de cele mai multe ori se vindeca de la sine.

In cazurile rare in care aritmia este mai severa, bebelusul risca sa se nasca cu o iregularitate cardiaca cu care va trebui sa se lupte de-a lungul vietii. Exista sanse slabe ca aceasta aritmie sa duca la moartea fatului in timpul nasterii sau dinainte.

Dupa cum am mentionat deja mai sus, marea majoritate din cazurile de aritmie cardiaca fetala se vindeca de la sine. Insa, conditia nu este cunoscuta in proportie de 100%. Unele cazuri vor avea nevoie de analize suplimentare si este posibil sa fie nevoie de un cardiologist pentru mai multe analize.

Anencefalia

Anencefalia este o malformatie congenitala grava. Ea se manifesta prin nasterea unui bebelus caruia ii lipsesc anumite parti ale creierului si ale craniului. Este un tip de defect al tubului neural. Pe masura ce tubul neural se inchide, ajuta la formarea creierului si craniului fatului, a coloanei vertebrale si a oaselor spatelui.

Anencefalia apare atunci cand tubul neural nu se inchide complet, ceea ce rezulta de multe ori in absenta partii frontale a creierului si a partii creirului destinata gandirii si coordonarii. Partile ramase ale creierului raman de multe ori la vedere.

Frecventa aparitiei

Se estimeaza ca exista aproximativ 3 cazuri de anencefalie la fiecare 10000 de sarcini.

Cauze

Cauzele aparitiei anencefaliei la majoritatea cazurilor este necuoscuta. Unii bebelusi sunt afectati de anencefalie datorita unei schimbari genetice. Se teoretizeaza ca anencefalia este cauzata si de combinatia unor gene si a altor factori. Acesti factori cuprind lucrurile din mediul inconjurator cu care mama intra in contact si alimentele pe care le bea si mananca.

A consuma suficient acid folic inainte si in timpul sarcinii poate ajuta la prevenirea defectelor tubului neural precum anencefalia. Daca sunteti insarcinata sau urmeaza sa fiti insarcinata, luati 400 mcg(micrograme)/zi de acid folic. Exista statistici din Statele Unite care spun ca de cand SUA a inceput sa-si fortifice granele cu acid folic, s-a constatat un declin cu 28% in sarcinile afectate de astfel de defecte.

Diagnostic

In timpul sarcinii

In timpul unei sarcini, exista teste prenatale prin care se pot verifica prezenta unor malformatiilor congenitale si a altor conditii. Anencefalia poate fi vazuta depistata de un deste de sange sau de o analiza cu ultrasuntete.

Dupa nastere

In cazurile in care anencefalia ramane nedepistata in timpul sarcinii, ea va fi depistata imediat la nastere.

Tratament

Nu exista nici un tratament pentru anencefalie. Aproape toti bebelusii ce se nasc cu aceasta malformatie mor la scurt timp dupa nastere.

Deshidratarea in timpul sarcinii

Deshidratarea apare atunci cand organismul pierde apa mai repede decat primeste. Aceasta este o problema serioasa pentru sanatatea oricui, insa deshidratarea in timpul sarcinii este o problema chiar si mai grava.

O femeie insarcinata are nevoie de mai multa apa decat in afara sarcinii. Hidratarea corespunzatoare joaca un rol important in dezvoltarea armonioasa a fatului. Ea ajuta la formarea placentei, pe care fatul se bazeaza pentru a primi nutientii necesari in timpul sarcinii. Apa din organismul mamei mai este folosita la formarea sacului amniotic. De aceea, este important sa evitati deshidratarea in timpul unei sarcini.

Simptomele Deshidratarii

Simptomele DeshidratariiUn simptom frecvent intalnit sunt caldurile in timpul sarcinii. Pentru a va putea tine temperatura organismului sub control, aveti nevoie de un nivel corespunzator de apa in organism. Daca nu beti suficienta apa, veti fi predispusa la calduri. Puteti afla daca sunteti sau nu deshidratata dupa culoarea urinei. Daca dumneavoastra este de o culoare galben inchis, atunci sunteti deshidratata. Hidratarea corespunzatoare este semnalata de urina incolora.

Cu cat urina dumneavoastra este de o culoare mai inchisa, cu atat mai deshidratat este corpul dumneavoastra.

Efectele deshidratarii la femeile insarcinate

Deshidratarea in timpul unei sarcini poate duce la complicatii grave, inclusiv deficienta de fluid amniotic, productie scazuta de lapte matern si chiar nasterea prematura. Aceste riscuri pot duce la malformatii congenitale datorate lipsei de apa si sustinere nutitionala pentru fat.

Prevenirea deshidratarii in timpul sarcinii

Cheia prevenirii deshidratarii este consumul a cel putin 8 – 12 pahare cu apa pe zi. Mai exista si alti pasi pentru a va asigura ca atat dumneavoastra, cat si bebelusul dumneavoastra sunteti hidratati corespunzator. Este bine sa evitati consumul de cafeina. Cafeina sporeste urinarea, ceea ce duce la deshidratare.

O alta modalitate de a preveni deshidratarea este a evita activitatile fizice ce duc la supraincalzirea corpului, activitati precum exercitiile fizice intense sau a petrece mult timp intr-un mediu extrem de cald.

Dureri abdominale in timpul sarcinii

In timpul unei sarcini, corpul unei femei gravide trece printr-o gama larga de schimbari, adaptandu-se fiintei vii care ii creste in pantec. Ea va lua in greutate, iar corpul ei se va mari in greutate pentru a-si acomoda noul fat. Desi acest lucru este normal si necesar, el poate cauza disconfort. Intrebarea este daca durerile puternice si intepatoare sunt sau nu normale.

A face diferente dintre o durere normala, specifica sarcinii, si una anormala poate fi greu, in special pentru noile mamici.

Cauze

Cauze Ale Durerilor Abdominale Din Timpul SarciniiUna dintre cele mai frecvente dureri raportate de femeile insarcinate este o durere intepatoare in uter si in jurul acestuia. In cele mai multe cazuri, aceasta durere poate fi justificata de schimbari biologice normale ce au loc in timpul sarcinii.

Cauzele cele mai des intalnite includ:

  • Crampe – Durerea s-ar putea datora crampelor ce apar in urma dezvoltarii uterului
  • Balonare – Balonarea in timpul unei sarcini este cauzata de marirea nivelului de progesteron. Sistemul gastrointestinal este incetinit odata cu nivelul de progesteron eliberat de organism. Exercitiile fizice si consumul in abundenta de lichide si mancaruri bogate in fibra sunt modalitati excelente de a combata balonarea si constipatia.
  • Constipatie
  • Durerea Ligamentului Rotund – Poate aparea in timpul celui de-al doilea trimestru si cauza o durere intepatoare intr-o parte sau in alta a abdomenului (sau in ambele). Aceasta duerere se datoreaza intinderii ligamentelor ce sustin uterul, in timpul dezvoltarii acestuia. Pe masura de uterul creste si se dezvolta, aceste ligaamente sunt intinse si creaza o senzatie de disconfort. Aceast tip de durere este intalnita in al doilea trimestru si considerata inofensiva.

Desi este normal ca conditiile mentionate mai sus sa apara in timpul unei sarcini, ele nu cauzeaza in mod normal dureri intepatoare. Daca durerea este localizata doar pe o parte a abdomenului, poate indica o sarcina ectopica. Aceasta este o conditie grava ce are nevoie de urgenta de atentie medicala.

Un avort spontan iminent poate, de asemenea, cauza dureri abdominale intepatoare. Acest lucru ridica problema diferentierii dintre crampele normale asociate cu expansiunea uterului si cele datorate unui avort spontan.

Simptome alarmante

Simptome Alarmate Ale Durerilor Abdominale Din Timpul Unei SarciniIn ciuda faptului duererile intepatoare la nivelul uterului pot fi rezultatul unei schimbari biologice specifice sarcinii, exista cateva semne alarmante pe care trebuie sa le identificati in cazul in care acele dureri sunt rezultatul unei complicatii:

  • Atunci cand durerea este insotita de:
    • voma
    • febra
    • frisoane
    • hemoragii puternice
    • descarcari vaginale
  • Atunci cand durerea continua sa persiste, chiar si atunci cand sunteti odihnita sau v-ati reasezat corpul (Durerea Ligamentului Rotund nu ar trebui sa persiste mai mutle de cateva minute)
  • Atunci cand durerea va ingreuneaza respiratia, mersul sau abilitatea de a vorbi

Tratament

Intotdeauna este cel mai recomandat sa contactati un medic specialist pentru indicatii cu privire la tratament, in special daca durerea devine insuportabila.

Daca suferiti de dureri intepatoare in timpul sarcinii, exista cateva solutii la care puteti apela pentru a trata durerea:

  • intinderi musculare speciale
  • exercitii respiratorii
  • puteti apela la anumite pozitii speciale de dormit si de stat pe scaun
  • plimbari

Scorul Apgar

Scorul Apgar este o modalitate prin care se poate evalua nivelul de sanatate al unui nou-nascut. Acesta a fost inventat in 1952 de Virginia Apgar si este in prezent folosit in toate spitalele moderne din toata lumea. Scorul Apgar este o compilatie a urmatoarelor calitati ale unui nou-nascut:

  • Infatisarea
  • Ritmul cardiac
  • Reflexele
  • Nivelul de activitate
  • Respiratia

Fiecare dintre aceste calitati primesc o nota de la 0 la 2.

Infatisarea
0 – Intregul corp al nou-nascutului are o nuanta gri-albastruie sau palida
1 – Corpul nou-nascutului are o culoare naturala, dar mainile sau picioarele sunt albastrui
2 – Intregul corp al nou-nascutului are o nuanata naturala
Ritmul cardiac
0 – Fara puls
1 – Ritm cardiac sub 100 batai/minut
2 – Ritm cardiac peste 100 batai/minut
Reflexele
0 – Nici o reactie atunci cand caile respiratorii ii sunt aspirate
1 – Nou-nascutul isi exprima derajul printr-o expresie faciala
2 – Nou-nascutul se zbate, tuseste sau stranuta
Nivelul de activitate
0 – Nici o miscare
1 – Bebelusul da din maini si picioare
2 – Bebelusul este activ
Respiratia
0 – Nu respira
1 – Respiratie slaba si inceata
2 – Ritm respiratoriu normal

De regula, un bebelus primeste un scor Apgar de 2 ori: la 1 minut si la 5 minute dupa nastere. Notele de la cei 5 factori sunt adunate, rezultand o nota intre 0 si 10. Foarte putini bebelusi primesc nota 10, deoarece mainile si picioarele majoritatii nou-nascutilor au o nuanta albastra pana se mai incalzesc.

Un bebelus cu un scor Apgar de 7 sau mai mult este considerat a fi in conditii bune de sanatate. Nici un scor mai mic nu indica intotdeauna probleme de sanatate, ci inseamna ca bebelusul ar putea avea nevoie de un anumit grad de ingrijire medicala. Chiar si nou-nascutii perfect sanatosi primesc uneori un scor mai mic in primele cateva minute dupa nastere.

Primul scor Apgar ajuta medicul sa determine daca nou-nascutul are nevoie de ingrijire medicala imediata.

  • Un scor intre 7 si 10 inseamna ca nou-nascutul este sanatos.
  • Un scor intre 4 si 6 inseamna ca bebelusul ar putea avea probleme respiratorii. Nu probleme grave, ci genul de probleme care se pot rezolva printr-o simpla aspiratie a cailor respiratorii sau o aplicare a unui masaj.
  • Un scor de 3 sau mai putin indica faptul ca nou-nascutul are nevoie de ingrijire medicale ce i-ar putea salva viata.

Este frecvent ca un nou-nascut sa primesca un scor Apgar mai scazut in primul minut de viata, in special daca a fost nascut:

  • dupa o sarcina de risc inalt
  • prin Cezariana
  • dintr-un proces de nastere indelungat si chinuitor
  • prematur

Daca la 5 minute dupa nastere, scorul Apgar al nou-nascutului inca este mic, acesta va fi monitorizat cu atentie,

Rostul scorului Apgar

Scorul Apgar nu a fost creat pentru a determina sanatatea, comportamentul, inteligenta sau personalitatea bebeluslui pe termen lung. Acesta a fost creat pentru a ajuta medicii sa determine rapid sanatatea, in mare, a nou-nascutului.

Restrictia de crestere intrauterina

Restrictia de crestere intrauterina se refera la o conditie in care un bebelus inca nenascut este mai mic decat ar trebui sa fie deoarece el nu creste in pantec intr-un ritm normal. Aceasta crestere intarziata expune bebelusul la rescul dezvoltarii unor probleme de sanatate:

  • greutate scazuta la nastere
  • inabilitatea de a rezista stresului nasterii vaginale
  • hipoxia
  • hipoglicemia
  • vulnerabilitate la infectii
  • un Scor Apgar scazut
  • aspiratia cu meconiu
  • dificultati in a mentine temperatura corpului
  • prezenta unui nivel prea ridicat de celule rosii in organism
  • probleme de crestere si dezvoltare, pe termen lung
  • decesul (in cazurile cele mai severe)

Cauze

Restrictia de crestere intrauterina poate avea multe cauze. O cauza frecventa este o problema a placentei.

Conditia se poate datora si unor anumite probleme de sanatate ale mamei, precum:

Alte posibile cauze includ gestatia multipla sau unele defecte cromozomale de care sufera bebelusul.

Simptome

Simptomul principal al restrictiei de crestere intrauterine este faptul ca bebelusul este mic pentru varsta lui.

Diagnostic

Ecografia cu ultrasunete

Ecografie Cu UltrasuneteTestul principal pentru a determina marimea fatului. Acest test ofera doctorului posibilitatea de a vedea fatul printr-o serie de imagini ale acestuia, generate de ecografie.

Ecografia este utilizata pentru a masura capul si abdomenul bebelusului. Doctorul, apoi, foloseste aceste masuratori pentru a determina greutatea fatului prin intermediul unor tabele.

Ecografia Doppler

Doctorul poate folosi acest test pentru a testa circulatia sangelui in cordonul umbilical si in vasele de sange din creierul micutului.

Evidenta greutatii mamei

Mama este cantarita la fiecare consultatie medicala. Daca ea nu creste in greutate, acest ar putea fi un semn de alarma.

Monitorizarea fetala

Acest test implica plasarea unor electrozi pe abdomenul mamei. Acestia masoara ritmul cardiac al fatului si le afiseaza pe un monitor.

Testul de amniocenteza

Prin acest test, se colecteaza o monstra din lichidul amniotic din pantecul mamei. Monstra este apoi testata pentru a depista orice infectie sau anomalie cromozomiala ce poate cauza restrictia de crestere intrauterina.

Prevenire

Conditia poate aparea chiar si atunci cand mama este perfect sanatoasa. In ciuda acestui fapt, exista cateva lucruri la care se poate apela pentru a mari sansa de a duce o sarcina sanatoasa:

  • Respectarea rutinei de analize prenatale. Depistarea timpurie a problemelor ofera posibilitatea de a le trata rapid
  • Pastarea evidentei miscarilor fetale. Un fat care nu se misca suficient de frecvent sau deloc poate avea o problema
  • o alimentatie sanatoasa ajuta la mentinerea sanatatii bebelusului
  • odihna suficienta o ajuta pe mama sa se simta bine si pe bebelus sa creasca corespunzator
  • evitarea consumului de alcool, a drogurilor sau a tutunului